miercuri, 25 septembrie 2013

Lectia de istorie

    Eu una percep omul ca pe o carte de istorie si asta pentru ca in fiecare dintre noi s-au dat lupre grele, au avut loc razboaie care s-au finalizat cu infrangeri dureroase sau victorii glorioase.
    Fiecare clipa din viata cat si viata in sine este o lupta iar deseori cel mai mare razboi il avem cu noi , cu ideiile noastre , cu ganduri ce nu vor sa ne dea pace, cu sentimente care vor sa ne cucereasca, experiente care vor sa ne doboare.
    Cel mai mult imi place ca in cazul de fata tu esti propriul autor si tu stii daca iesi invingator sau nu.Tu decizi ce vei citii in aceasta carte atunci cand o vei deschide la batranete.
     Ca toti si eu am avut propriile lupte si propriile razboaie si inca le mai am .Cel mai greu dintre ele a fost cand un imperiu de oameni falsi s-a napustit asuprea mea.Cand mi-am dat seama ca naivitatea nu mai e de mult o calitate si ca bunatatea trebuie definitiv uitata, un gand mult prea trist pentru mine in fata caruia nu am vrut sa ma conformez asa ca am intrat in lupta cu fruntea sus si cu toate armele pe care le detineam.Am folosit respectul in fata celor ce mi-au aratat nesimtire, cuvintele frumoase in fata celor care m-au jignit , preocupare in fata celor ce s-au aratat indiferenti , reci si nepasatori, demnitatea in fata celor care si-au vandut sufletul pentru hartii, sinceritatea in fata celor care m-au mintit , interes in fata celor care mi-au intors spatele atunci cand am avut cea mai mare nevoie , zambete largi in preajma celor care m-au facut sa plang , recunostinta in fata celor care mereu m-au refuzat , aprecierea in fata celor care mereu m-au descurajat , dragoste in fata celor care ma urasc, o mana intinsa in fata celor care m-au trantit la pamant fara nici o remuscare.
   La o prima analiza se poate spune ca am pierdut din start insa sufletul meu e plin de medalii si asta pentru ca acum am langa mine oamenii potriviti , scopuri bine stabilite si standarde mult mai ridicate.
    Am castigat tot ce conteaza pentru mine cu adevarat.Chiar daca in lumea asta mizerabila sunt o pierzatoare in inima mea sunt invingatoare si am un intreg arsenal de principii ce imi garanteaza fericirea! :)
   Luna imi face semn ca vrea sa doarma iar privirea mea insistenta nu o lasa asa ca va spun noapte buna !  

marți, 24 septembrie 2013

Inceput de Mult...

Liniste in sala!Bun...Sa incepem.
Nu !Nu m-am trezit de dimineata si am zis 'Azi imi fac blog' .Asta ar inseamna sa ma urasc pe mine (uneori o fac) si sa ma cataloghez singura drept o persoana care in incercarea de a-si alunga plictiseala s-a decis sa faca ceva,in cazul meu : sa ma apuc de scris.O rasarita,cum s-ar zice...Stiti la ce ma refer. E plin la TV de mandre prea mandre de ele si de faptul ca se prostitueaza incat au decis sa strige asta in gura mare si sa apara pe micile ecrane sub denumirea de "vedete"...Cam asa as compara.
   Pasiunea pentru literatura a venit o data cu prima intalnire cu alfabetul :).In prima instanta am fost fascinata de litere in sine,ulterior cuvintele aveau sa ma cucereasca.Sa fim sinceri.Fara scriere nu ar exista nimic din tot ce avem acum.Degeaba te-ai fi nascut cu matematica in sange daca n-ai fi avut la indemana cifrele si literele pentru a compune o ecuatie ! :).Sincer.Mi-ar fi placut enorm sa asist la creearea primelor litere dar pentru ca asta este imposibil si am inteles ce rol important au avut scrierile am decis sa citesc si am devorat fiecare carte si carticica ce mi-a picat in maini(cu timpul am invatat sa fiu si selectiva cu ceea ce rasfoiesc).Si sunt mandra de lucrul asta.As vrea sa cunoasca toti beneficiile pe care ni le aduce cititul dar totusi ma bucur ca sunt oameni , prea multi, (care defapt nu sunt oameni ci fac parte din categoria 'lume'.Stiti voi :Multa lume ,putini OAMENI) care nu dau 2 lei pe cultura.Am fi toti "cititi' si lumea s-ar da peste cap.Nu va condamn ca alegeti sa fiti prosti pentru ca informatia si stiinta inseamna moarte.Fara exceptie .O demonstreaza toate crimele comise pentru a inchide gura celor ce au vorbit in plus.Presupun ca v-ati dat seama pana acum ca toti marii oameni defapt n-au murit ci au fost asasinati.
      Faptul ca am decis sa-mi public gandurile intr-o epoca in care nimeni nu mai citeste nu cred ca a fost o decizie foarte inteleapta insa o fac pentru mine in primul rand.O sa fie ca un jurnal in care oricine isi poate arunca privirile oricand doreste.Asta ca sa va explic cam ce o sa se intample pe aici. :) Sunt de parere ca fiecare experienta pe care o vezi/citesti/asculti te face daca nu sa simti ceva macar sa gandesti la cum ai fi actionat tu intr-o anumita situatie.Cum spuneam poti macar sa faci un mic exercitiu de gandire.Ma rog, chestia asta e relativa pentru ca nu ai de unde sa stii daca ai gandit corect deoarece indiferent de modul in care abordezi o problema nu o sa depinda doar de tine si lucrurile s-ar putea sa ia o turnura neasteptata.Decizia corecta e atunci cand simti sa faci un lucru si il faci din toata inima.E cea mai simpla metoda prin care poti evita intalnirile cu regretul.
      Am stabilit pentru inceput ca nu am picat din cer pe aici.Pentru mine e suficient mai ales ca au mai ramas putine ore de somn...
      Noapte buna...